Judeţul Argeş este situat în partea central-sudică a ţării, fiind delimitat la sud de paralela de 44°22’ latitudine nordică şi la nord de cea de 45°36’ latitudine nordică, la vest de meridianul de 24°26’ longitudine estică, iar la est de cel de 25°19’ longitudine estică.

Suprafaţa judeţului este de 682631 ha., ceea ce reprezintă 2,9 % din suprafaţa totală a ţării, iar numărul locuitorilor săi este de 663.206. Aceştia sunt distribuiţi în trei municipii (Piteşti, Câmpulung-Muscel şi Curtea de Argeş), patru oraşe (Mioveni, Topoloveni, Costeşti şi Ştefăneşti) şi 95 de comune. Reşedinţa de judeţ este municipiul Piteşti, (cunoscut şi sub numele de “Oraşul lalelelor”). Această localitate este reprezentativă în ceea ce priveşte împletirea valorilor tradiţionale cu aspiraţiile europene ale comunităţii româneşti.

La nord, se învecinează cu judeţele Sibiu şi Braşov, cu judeţul Dâmboviţa la est, cu judeţul Teleorman la sud şi cu judeţele Olt şi Vâlcea la vest.

Relieful este proporţional repartizat, coborând în trepte de la nord spre sud, cuprinzând toate unităţile geo-morfologice carpato-trans-danubiene, de la altitudinea de peste 2500 m până la 160 m. Predomină ţinuturile deluroase, care ocupă 55% din suprafaţa judeţului, munţii 25% şi câmpiile 20%. În relieful său se disting trei trepte: treapta înaltă, cu orientare est-vest, se desfăşoară pe o lungime de 70 Km, între valea Dâmboviţei şi valea Oltului şi se înscrie în peisaj prin cei mai înalţi munţi din ţară (munţii Făgăraş, munţii Iezer, munţii Piatra Craiului, munţii Leaota si munţii Papuşa), precum şi munţii de înălţime mijlocie (munţii Frunţii şi Chiţu) ca şi culoarul Dragoslavele-Rucăr-Bran. În cadrul acestei trepte şi îndeosebi a crestei munţilor Făgăraş, ce se întind între Văile Dâmboviţei şi Oltului, se disting 140 de vârfuri ce trec de 2000 m altitudine, 29 depăşesc 2400 m, iar 6 dintre acestea depăşesc 2500 m. (vârful Moldoveanu 2544 m - cel mai înalt vârf din Carpaţii româneşti, aflat în întregime pe teritoriul judeţului Argeş; vârful Negoiu - 2535m; Călţun Lespezi - 2522m; Vânătoarea lui Buteanu - 2508 m ; Viştea Mare - 2527 m şi Dara - 2501 m).

Istoric. Condiţiile geografice au favorizat existenţa pe meleagurile argeşene a unei comunităţi umane evidenţiată prin numeroase mărturii arheologice care datează începând din perioada Comunei Primitive. Pe valea Argeşului, şi a Dâmbovicului au fost descoperite fosile ale unor vieţuitoare din cele mai vechi timpuri şi unelte apartinând culturii de predezvoltare în paleoliticul inferior.

Pe teritoriul actualului municipiu Piteşti şi al comunelor Ştefăneşti şi Găeşti au fost găsite obiecte din epoca bronzului: ceramică, topoare din piatră şlefuită, etc.

Pe meleagurile argeşene s-a format marea uniune tribală geto-dacică. Existenţa unor dovezi clare greco-macedonene din perioada geto-dacică atestă existenţa unui centru al schimburilor comerciale pe teritoriul actualului Municipiu Piteşti, loc în care se întâlneau locuitori ai nordului şi sudului Dunării.

Aici s-au descoperit vase din ceramică dacică, dar şi grecească, ceea ce dovedeşte faptul că pe aceste locuri se realiza comerţ între daci şi locuitori ai sudului Peninsulei Balcanice. O aşezare dacică din sec. II-I î.e.n. a fost descoperită şi în oraşul Câmpulung.

Prima capitală a statului feudal românesc a fost Curtea de Argeş.

Câmpulungul este cel mai vechi oraş din Ţara Românească. Există două variante privind întemeierea Câmpulungului. Unii istorici susţin că a fost întemeiat de cavalerii teutoni la începutul secolului al XIII-lea, iar alţii, care se bazează în special pe tradiţie, consideră că întemeietorul oraşului este Radu Negru.

În timpul Domniei lui Basarab I a fost începută construcţia Bisericii Domneşti din Câmpulung, care a fost continuată de fiul său succesor ca domnie, Nicolae Alexandru Basarab.

Capitala Ţării Româneşti a revenit la Curtea de Argeş în timpul domniei lui Vlaicu, care a reprezentat prima mare victorie a oştirii valahe împotriva turcilor, într-o bătălie care a avut loc în anul 1365.

În perioada domniei sale, Neagoe Basarab a realizat Mănăstirea Curtea de Argeş, cunoscută din 1793, când s-a întemeiat Episcopia de Argeş, sub numele de Biserica Episcopală.

În perioada anilor 1688-1714, Ţara Românească a fost condusă de Constantin Brâncoveanu. La începutul domniei sale, Câmpulungul era ocupat de trupe austriece, apoi au venit tătarii, după care pătrund în oraş oştile ungureşti.

Marea Unire dintre Principatele Române şi Transilvania de la 1 Decembrie 1918 a fost privită cu mare bucurie de locuitorii judeţului Argeş. La Piteşti a avut loc o mare adunare populară la care s-a evocat lupta de veacuri a poporului român pentru realizarea unităţii statale.

În anul 1957, la Câmpulung s-a realizat primul autoturism românesc de teren, iar în anul 1968 a început să funcţioneze întreprinderea de autoturisme Piteşti.

Industria deţine rolul principal în economia judeţului Argeş. Dominante sunt ramuri ale industriei grele, construcţii de maşini, petrochimia, exploatări forestiere, prelucrarea lemnului.

Lider în domeniul industriei constructoare de autoturisme, “S.C. AUTOMOBILE DACIA GROUPE RENAULT S.A. Piteşti” reprezintă principala investiţie externă din judeţul Argeş şi una dintre cele mai mari la nivel naţional.

Obiectivul Dacia este acela de a produce o gamă de vehicule robuste, fiabile şi accesibile pentru clienţii români şi străini, la standarde de calitate Renault. Dacia este a doua marcă a Grupului Renault, contribuind în mod semnificativ la îmbunătăţirea imaginii României în lume.

Agricultura dispune de 349.000 ha, din care 180.000 ha terenuri arabile, 110.000 ha păşuni şi fâneţe şi 59.000 ha vii şi livezi. Una din principalele zone agricole ale ţării, judeţul Argeş este bine cunoscut pentru culturile sale de cereale, plante industriale şi fructe.

Silvicultura administrează 289.000 ha (42.5% din suprafaţa totală a judeţului), 95% din păduri aflându-se în zona de munte şi deal.

OBIECTIVE TURISTICE

Mănăstirea Curtea de Argeş, ctitorită în vremea domnitorului Neagoe Basarab, între 1512 – 1517, este parte a celei mai celebre legende româneşti: “Legenda Meşterului Manole“. Cunoscută şi drept Biserica Episcopală, deoarece a fost scaun episcopal între anii 1739 şi 1748, lăcaşul de cult are o lungime de 18 metri, o lăţime de 10 metri şi înălţimea de 25 de metri. Ca o curiozitate, naosul şi pronaosul nu sunt despărţite cu o uşă, ci doar de un chenar de uşă montat între două coloane.

Lacul de acumulare Vidraru a luat fiinţă în luna martie 1966 şi este amplasat pe râul Argeş, pe un sector de 28 km lungime. Suprafaţa totală a lacului este de 393 ha, lungimea de 10,3 km, iar lăţimea maximă de 2,2 km în zona Valea Lupului - Călugăriţa. Adâncimea maximă a apei este de 155 m lângă barajul înalt de 166 m, iar volumul apei este de 465 milioane mł. Barajul Vidraru a fost, la momentul inaugurării, al cincilea în Europa şi al nouălea în lume între construcţiile similare. Este un baraj din beton, cu dublă curbură, realizat din 22 de ploturi verticale, având înălţimea de 166,60 metri şi o lungime la coronament de 307 metri, fiind traversat de nouă galerii orizontale interioare. Turbinele şi generatoarele electrice ale hidrocentralei asigură o producţie de energie, într-un an hidrologic mediu, de 400 GWh/an.

Transfăgăraşanul (DN7C) traversează Munţii Făgăraş şi leagă Transilvania de Muntenia. Transfăgărăşanul este a doua şosea ca înălţime din Romania, urcând până la 2042 m. Are circa 91,5 kilometri lungime şi două benzi de circulaţie. Este un drum în rampă cu multe serpentine. Are mai multe tunele şi viaducte – la Bâlea Lac şoseaua trece prin cel mai lung tunel din România (887 m), Tunelul Bâlea.

  Cabana Bâlea. Căldarea Glaciară Bâlea care adăposteşte emblematicul lac (4,6 ha, altitudine 2034 m) cu cea mai frumoasă cabană semilacustră, este pe departe cel mai important centru al sporturilor de altitudine din Carpaţii României. Situat în inima masivului Făgăraş – el însuşi cel mai grandios complex montan al Carpatilor noştri – zona Bâlea Lac, parte a rezervaţiei naturale omonime (180 ha suprafaţă) prezintă un relief glaciar tipic cu morene, terase, vale în formă de “U”, dominat de creste adânc crenelate din care se înalţă dinspre nord-est spre sud-vest vârfurile Văiuga 2443 m, despărţit de Iezerul Caprei 2417 m , de Şaua Caprei 2315 m şi Paltinul 2398 m.

Parcul Naţional Piatra Craiului este situat în Carpaţii Meridionali incluzând Creasta Pietrei Craiului, în totalitate şi spaţii din culoarele intramontane limitrofe, Rucăr-Bran şi Rucar-Zărneşti. Parcul Naţional Piatra Craiului se extinde pe raza judeţelor Braşov şi Argeş, incluzând suprafeţe aparţinând localităţilor Zărneşti, Moeciu (satele Măgura şi Peştera), Bran, Rucăr şi Dâmbovicioara. Suprafaţa totală a Parcului Naţional Piatra Craiului este de 14773 ha din care 7806 ha în jud. Braşov şi 6967 în judeţul Argeş.

Masivul Piatra Craiului a devenit rezervaţie naturală în 28 martie 1938 (Jurnalul Consiliului de Miniştri nr. 645). Consiliul de Miniştri a luat această decizie "datorită caracterului unic al masivului unde se găsesc specii rare ca Dianthus callizonus, Hesperis nivea, Minuatia transilvanica, Leontopodium alpinum,ca şi datorită frumuseţii peisajului".

Peştera Dâmbovicioara este situată în zona carstică a culoarului Rucăr - Bran, una din cele mai dezvoltate din ţară. S-a format în calcarele de vârstă jurasică ale Masivului Piatra Craiului, datorită acţiunii apelor pârâului Dâmbovicioarei, a cărui vale se găseşte la câţiva metri în aval. Este lesne accesibilă turiştilor, fiind amplasată chiar în apropierea şoselei care străbate aceste chei.

Cheile Dâmbovicioarei sunt o componentă însemnată a celui mai mare complex de chei din ţară (cel axat pe Dâmboviţa şi afluenţii săi), care însumează peste 20 de chei, cu o lungime totală de peste 30 km. Adâncirea pârâului Dâmbovicioara în calcarele jurasice ale Pietrei Craiului a generat un sector de chei lung de peste 8 km, cu aspectul unui veritabil canion, tăiat în stiva de roci a podurilor calcaroase din partea terminală a masivului. Cheile sunt de origine epigenetică, întrucât râul s-a adâncit iniţial în formaţiuni sedimentare mai puţin dure (gresii, conglomerate), iar când a ajuns la nivelul calcarelor şi-a continuat eroziunea, generând respectivele sectoare înguste ale văilor.

Vizitată anual de mii de turişti români şi străini, faima Cetăţii de la Poienari, judeţul Argeş, începe să o ajungă din urmă pe cea a Mănăstirii meşterului Manole, de la Curtea de Argeş. Cetatea este situată lângă şoseaua ce duce la Lacul Vidraru, pe o stâncă abruptă ce se înalţă la peste 200 metri deasupra Cheilor Argeşului. A fost construită de Vlad Ţepeş. Iniţial, aici se afla doar un turn, în jurul căruia, mai târziu, avea să se ridice cetatea. S-a construit direct pe stâncă, folosindu-se o tehnică bizantină veche - zidurile pe latura sudică au între 2,70 şi 3,00 metri grosime. Ridicarea turnului s-a făcut în prima parte a secolului al XIV-lea.

Tradiţia şi o serie de consemnări în cronicile scrise de-a lungul timpului confirmă că Vlad Ţepeş, pentru construirea cetăţii sale de la Poienari, a folosit răufăcătorii din temniţe, aduşi de la Târgovişte.

Cunoscută drept Cetatea lui Vlad Dracul, aceasta a suscitat interesul unor televiziuni de renume, precum National Geographic, Discovery şi History Channel.

Jurnaliştii străini au realizat materiale documentare despre adevărata viaţă a lui Vlad Ţepeş, fiind fascinaţi, în acelaşi timp, de legendele legate de domnitorul care a adus României faima de ţară a lui Dracula. Cele 1.480 de trepte reprezintă o Golgotă spirituală pentru turişti.

 Lacul Învârtita se află în comuna Nucşoara. Lacul este format pe ghips, fiind singurul de acest fel cunoscut în ţară, are o suprafaţă de 2,2 ha si o adancime de 5 m. Este declarat monument natural având izvoare minerale sulfatate, calcice, sodice sau sulfuroase, ce ar putea fi folosite in scopuri balneare.

Mausoleul Eroilor din comuna Valea Mare-Pravăţ, judeţul Argeş, cunoscut şi sub numele de Mausoleul de la Mateiaş, este un monument dedicat eroilor din Războiul de Întregire Naţională dintre anii 1916-1918. Este situat pe Drumul european E574 (DN 73), la 11 km de Câmpulung spre Braşov, pe Dealul Mateiaş. Muzeul Mateias este o constructie ampla care cinsteste memoria eroilor romani cazuti in primul razboi mondial. Scari monumentale urca spre turnul ce domina terasa. Se afla aici un osuar, o capela si inauntrul muzeului diorame cu scene de pe front. Ridicat intre anii 1928-1935, de catre constructorul De Nicolo, dupa proiectul arhitectului Dumitru Ionescu Berechet, impozantul mausoleu, realizat in principal din calcar de Albesti, este compus din doua corpuri: primul, orizontal, adaposteste osuarul, pe peretii caruia sunt montate placi de marmura cu numele unor militari cazuti la datorie; al doilea, vertical, are forma unui turn cu foisor, spre care duce o scara in spirala. Aici sunt depuse, in 31 de cripte, osemintele a peste 2.300 de militari romani.

Mânăstirea „Corbii de Piatră” este un ansamblu parţial rupestru, care datează din secolul al XIV-lea. Situată la 400 m de centrul comunei Corbi, pe malul stâng al Râului Doamnei, biserica rupestră de la Corbii de Piatră a fost săpată în peretele masiv de stâncă, înalt de circa 30 m şi lung de 14,5 m. Prima atestare documentară este la 23 iunie 1512, dar există informaţii certe conform cărora biserica ar fi existat şi înainte de această dată.

Amenajare dendrologică şi peisagistică de excepţie, Parcul dendrologic Mihăeşti este întins pe o suprafaţă de 57,5 ha. şi este inclus în lista ariilor protejate de interes local. Aici vegetează specii arbustive şi arboricole de mare valoare ştiinţifică: brad caucazian, stejar roşu, pin, gorun, arborele pagodelor, ienupăr de Virginia, gutui japonez, molid argintiu, brad grecesc, brad de Caucaz, brad de California, chiparosul de California, larice japonez, duglas, tisa, arbore de chinină din Carolina, arbore lalea, arbore de plută, liliac chinezesc, glicina chinezească şi multe alte specii.